Sfintia Voastra, va rog sa rezumati pentru un incepator in budism invataturile lui Buddha si cele Patru Adevaruri Nobile.
Religia cunoscuta sub numele de Budism a fost propovaduita de Buddha Shakyamuni. Exista doua scoli principale in cadrul Budismului: Mahayana, Marele Vehicul si Hinayana, Micul Vehicul. Buddha Shakyamuni a propus Scoala Hinayana pentru invataturile publice si asa a ramas stabilit. Din motive evidente si specifice, invataturile Mahayana erau oferite doar unui grup restrans de persoane. Invataturile Mahayana nu doar explica tehnicile de antrenare a mintii, ci si tehnicile pentru penetrarea punctelor vitale ale corpului, acestea din urma fiind bazate pe corpul fizic, iar aceasta parte a invataturilor este denumita Tantrayana.
Buddha ne vorbeste de doua grupuri ale cauzei si efectului. Primul grup este cel al cauzei si al efectului deziluziilor. De exemplu, daca o cauza este o actiune rea, rezultatul este suferinta. Cel de-al doilea grup este al cauzei si efectului echivalent fenomenelor pure, mai exact, o cauza virtuoasa si fericirea rezultata.
Primul adevar este adevarul suferintei, impartit in trei tipuri de suferinta. In primul rand, suferinta suferintei simtite si de oameni si de animale. In al doilea rand, suferinta schimbarii, cum ar fi suferinta cauzata de foame si sete. Mancam si bem pentru a elimina aceasta suferinta, dar daca am manca si am manca fara incetare, acest lucru ar crea alte suferinte. Acest tip de suferinta este suferinta simtita in mod evident de asa numitele tari dezvoltate. Atunci cand oamenii isi iau ceva nou- un aparat foto, un televisor, o masina noua- sunt foarte fericiti. Dar in foarte scurt timp, fericirea se diminueaza si incep sa fie preocupati de alte obiecte. Le dau la o parte pe cele obtinute si isi doresc altele . Am denumit acesta suferinta suferinta schimbarii.
Cel de-al treilea tip de suferinta este suferinta conditionarii. Principala cauza este forma noastra fizica, produsul propriilor actiunei contaminate si deziluzii. Actiunile si deziluziile noastre, precum si forma noastra actuala au determinat renastrea noastra.
Eliberarea din primele doua categorii de suferinta nu este ceea ce se intelege prin nirvana sau eliberare. Daca stam asezati confortabil, ne-am eliberat de prima suferinta, suferinta suferintei. Dar suntem de fapt afectati de cel de-al doilea tip de suferinta, suferinta schimbarii. Exista persoane care, prin exercitiu si cu ajutorul meditatiei vipasyana, sunt capabile sa treaca peste experienta tipului brut de suferinta si fericire si sa ramana intr-o stare mentala neutra. Acestia sunt eliberati de primele doua tipuri de suferinta.
In momentul in care aceste persoane se elibereaza de cel de-al treilea tip de suferinta, de cea a agregatelor (budismul concepe individul ca pe o combinatie de energii repartizate in cinci agregate “skandha”: materia, senzatiile, perceptiile,mentalul, constiinta; individul este altfel combinatia celor 5 agregate, nepermanente si in continua schimbare), produsul actiunilor contaminate si al deziluziilor, atunci obtin nirvana. Acestea sunt cele trei categorii de suferinta din cadrul Primului Adevar Nobil, adevarul suferintei.
Pentru a gasi calea de a ne elibera de suferinta, trebuie sa eliminam mai intai cauzele suferintei. Aceste cauze sunt in interiorul nostru. Cea de-a doua etapa este analizarea cauzei suferintei, ceea ce reprezinta Al Doilea Adevar Nobil, adevarul referitor la cauza suferintei. Acest adevar ne spune ca toata fericirea si suferinta noastra sunt cauzate de propriile actiuni, de karma, factorul ce determina motivarea unei actiuni.
Al Treilea Adevar Nobil este adevarul referitor la incetarea suferintei. Modalitatile de a realiza acest lucru reprezinta calea spre incetarea suferintei, ceea ce reprezinta cel de-al Patrulea Adevar Nobil. Dar inainte de a porni pe acesta cale, trebuie sa va ganditi foarte atent daca suferinta poate fi eliminata sau nu.
Invataturile lui Buddha Shakyamuni potfi impartite in doua categorii: viziune si comportament. Comportamentul propovaduit de Buddha este comportamentul bazat pe ahimsa, nonviolenta – a nu face rau. Practica de a nu face rau celorlalti poate fi impartita la randul ei in doua: prima, a ne abtine de a face rau celorlalti si a doua, sa le facem bine si sa facem totul pentru binele lor.
Acest comportament pacifist isi are radacina in existenta lui Buddha. Daca cineva face rau altor persoane, atunci el actioneaza impotriva dorintelor lui Buddha, dar motivul adoptarii unui comportament pacifist trebuie explicat din punctul de vedere al inaltarii interdependente, ceea ce sta in centrul invataturilor budismului.
Sursa: ” Dalai Lama – Despre fericire, viata si multe altele” , conversatii cu Rajiv Mehrotra
