Duminica Floriilor - semnificatie, obiceiuri si traditii

 

Ultima duminica inainte de Paste, Duminica Floriilor, sau Duminica stalparilor, asa cum este ea cunoscuta in Bucovina, marcheaza intrarea Mantuitului Iisus in Ierusalim, orasul sfant, ocazie cu care oamenii l-au intampinat cu flori si ramuri inverzite, intinzand in calea Lui chiar si hainele lor.

Denumirea de Duminica Stalparilor vine din istorisirea evanghelica care ne aminteste de faptul ca poporul tinea in maini stalpari, adica ramuri sau crengute de finic, palmier sau de maslin, de unde si denumirea de ,,Duminica ramurilor".

Tot aceasta zi de sarbatoare  mai este cunoscuta si sub denumirea de ,,Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez" pentru ca, odinioara, in aceasta zi, cei care doreau sa primeasca botezul si erau instruiti in invataturile de credinta, erau inscrisi, cu binecuvantarea episcopului, pe listele de candidati la primirea acestei Taine, fiind obligati sa invete Crezul. Sarbatoarea se mai numeste si ,,Duminica gratierilor", caci in cinstea ei imparatii gratiau pe cei din inchisori.

Se pare ca denumirea populara a acestei sarbatori vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care s-a suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim. La semnificatia veche, de reinviere a naturii, cand infloresc florile, salcia si pomii fructiferi, s-au adaugat functii si semnificatii noi, legate de cultul mosilor si stramosilor.

La început, Duminica Stalparilor a fost tinuta numai de comunitatea crestina din Ierusalim. Avand un caracter local, nefiind cunoscuta si de alte biserici, sarbatoarea nu figureaza in randul celorlalte enumerate in "Constitutiile Apostolice" - document elaborat spre sfarsitul secolului al IV-lea. Este mentionata insa de Sfantul Ioan Gura de Aur (407), de Sfantul Epifanie de Salamina (403), de Sfantul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la aceasta sarbatoare, precum si de pelerina spaniola, Egeria, care o descrie in jurnalul sau de calatorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, sarbatoarea Duminicii Stalparilor a trecut mai intai in Egipt, apoi in Siria si in Asia Mica. In secolul al V-lea era celebrata deja in capitala imperiului, Constantinopol, cand imparatul si curtea sa participau la procesiunea solemna ce avea loc in Duminica Intrarii in Ierusalim. Cu acest prilej, multimea credinciosilor purta atat ramuri de finic, cat si de maslin si de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desfasura pe strazile orasului, credinciosii intonau frumoase cantari compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca însusi conducatorul sa participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat si de curtile domnesti din Tarile Romane.

In timpul secolelor al VI-lea si al VII-lea, sarbatoarea se raspandeste si in Occident, fiind mentionata de Isidor de Sevilia (636). Tot in aceasta perioada, se introduce si binecuvantarea ramurilor de finic, aduse de credinciosi la biserica, iar procesiunea se muta dimineata.

Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca Matei si Marcu. Noul Testament relateaza faptul ca apostolii au intins hainele lor pe asin, pe ele sezand Mantuitorul in timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfintii Parinti ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

Prin aceasta intrare a Domnului Iisus Hristos in Ierusalim, se implinea una din proorocirile mesianice ale Vechiului Testament, si anume cea a proorocului Zaharia, facuta cu 500 de ani inainte de nasterea Domnului, prin care spunea: ,,Bucura-te foarte, fiica Sionului, caci iata imparatul tau vine la tine drept si biruitor: smerit si calare pe asin, pe manzul asinei".

Cu sase zile inainte de Pastele iudaic, Iisus venise in Betania unde era Lazar, pe care-l inviase din morti, iar a doua zi a intrat in Ierusalim. Multimea, venita aici pentru sarbatoarea Pastelui, auzind de venirea Lui, a luat ramuri de finic si a iesit in intampinarea Lui strigand: ,,Osana! Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului".

Acesta sarbatoarea face parte din cele 10 praznice imparatesti in cinstea Mantuitorului.

Obiceiuri si traditii de Florii

Obiceiul Lazaritelor

Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar, iar Invierea lui Lazar devine simbolul invierii viitoare a neamului omenesc.

In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar, fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete, Cap de Primavara. Potrivit traditiei, intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut, lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale, isi aduce aminte de placinte. Se grabeste sa coboare, cade si moare. 
Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor, exista obiceiul ca in aceasta sambata, femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post.
Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat dupa modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. "Una din fete, numita Lazarita, se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci".

Legende privind salcia

Cu privire la salcie si utilizarea acesteia de Florii au circulat de-a lungul timpului mai multe legende.

Una din aceste legende spune ca, atunci cand Maica Domnului, cu sufletul sfasiat, a pornit la drum sa-si vada fiul rastignit, a trebuit sa treaca o apa curgatoare vijelioasa. Acolo, ea s-a rugat la toate plantele din jur sa o ajute sa treaca apa. Nici una insa nu s-a indurat la sufletul trist si lacrimile Maicii Domnului, cu exceptia unei salcii. O salcie batrana si incovoiata si-a aplecat crengile deasupra apei si a ajutat-o pe Maica Domnului sa treaca pe malul celalalt. In semn de multumire, aceasta a hotarat ca ramurile de salcie sa fie duse la biserica, in ziua de Florii, an de an. De atunci, crengile de salcie nu lipsesc de la sarbatoarea Floriilor.

Salcia invoca sentimentul de tristete si de blanda mangaiere sufleteasca, fiind pusa in stransa legatura cu Fecioara Maria:

“Daca imi cunosti durerea/Si voiesti sa mi-o alini/Sa-mi dai ramurile tale/Si-o cununa fara spini”.

Salcia devine semnul intruchipat al durerii si lacrimile sufletului uman macinat de tristete:

“Atunci salcia miloasa/Nu s-a mai ‘naltat in sus/Si-a ramas usor plecata/Ca sa-l planga pe Iisus”.

De aici vine si numele ei, cunoscut in traditia populara de ,,salcie plangatoare”.

Traditii de Florii

In ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Ele sunt sfintite si puse la icoane. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii.

Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodeasca. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca, de aceea nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca acestia sa nu ramana fara rod.

In ziua de Florii, stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite, ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina.

Aceste ramuri de salcie au puteri miraculoase. Oamenii le aseaza la usile, ferestrele si icoanele din casa pentru protectie si alungarea spiritelor rele.

Salcia este buna de leac pentru dureri de gat, friguri sau alte boli. De asemenea, exista obiceiul ca atunci cand tuna si fulgera sa se aprinda crengute de salcie pentru a alunga frica. 

In  unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie, crezand ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Se spune ca salcia vindeca durerea de spate si este un antidot pentru muscatura de sarpe.

De asemenea, daca te impartasesti de Florii, iti poti pune o dorinta si ea se va indeplini mai repede decat in oricare alta perioada.

Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie, cand veneau de la biserica, deoarece credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti.

In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare, ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Paste.

In Muntenia exista o superstitie conform careia oamenii nu se spala pe cap in ziua de Florii, intrucat aceasta este duminica in care infloresc copacii si, din aceasta cauza, oamenii pot sa albeasca.

Tot in aceasta zi, se dau vitelor sa manance crengi de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul

Desi in plin post al Pastelui, in Duminica Floriilor se poate manca totusi peste, fiind zi de dezlegare. Asadar, tot ce este gatit din peste in aceasta zi va avea putere vindecatoare, iar bolnavii care vor manca peste se vor lecui mai repede.

 O alta traditie spune ca ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub pernele fetelor nemaritate. Ele cred ca vor deveni mai frumoase si vor avea un sot daca fac asta. Tot cu acelasi scop, in alta zona a tarii, se spune ca fetele care nu sunt inca maritate, sa puna sub perna o oglinda si un pieptan, pentru a-si gasi jumatatea.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi incepe Saptamana Patimilor, in amintirea carora in biserici se oficiaza in fiecare seara Deniile, slujbe prin care credincioşii il "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere.

 

 

Sursa:

Floriile - ce semnificatie are la romani cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele? – www.descopera.ro

Ce este Duminica Floriilor? - www.parohiaortodoxabenidorm.com

Salcia de Florii - legende, semnificatie si simbol si  Obiceiuri, traditii si superstitii de Florii – www.interferente.ro

Obiceiuri si traditii de Florii. Ce trebuie sa stie familia ta despre aceasta sarbatoare – www.perfecte.ro

Obiceiuri de Florii - Sarbatoarea Floriilor – www.crestinortodox.ro

No feedback yet

Leave a comment


Your email address will not be revealed on this site.
(Line breaks become <br />)
(For my next comment on this site)
(Allow users to contact me through a message form -- Your email will not be revealed!)