"Vedeam Fiinta in Fiinta..." Karlfried Graf Durckheim

Evenimentul care avea sa-i marcheze decisiv viaţa este o experienta a Fiinţei, cum o va numi mai tarziu, o ?strafulgerare? pe care o traieste fiind in vizita in casa pictorului Willy Geiger, la München, prin 1922, in timp ce viitoarea lui soţie, Enja von Hattinberg, deschide, cu totul īntāmplător, o carte din care citeşte al şaptelea vers din Tao te King al lui Lao-zī. Dintr-o dată a avut o ?trăire a Fiinţei? (eine Seinserfahrung). Lao-zī vorbeşte īn acel vers despre  ?golul? īn care sălăşluieşte sensul (ceea ce dă sens ulciorului este golul pe care acesta īl conţine). Dürckheim şi-a dat īn acea clipă seama că lumea perceptibilă prin simţuri este locul īn care se manifestă o altă lume, superioară. ?Vedeam Fiinţa īn Fiinta? spune el. Peste zeci de ani, cānd va rememora acea experienţă primordială īntr-una din cărţile lui, va sublinia caracterul eliberator şi īn acelaşi timp absolut angajant al acestei experienţe trăite de el şi, de altfel, trăite de-a lungul timpului şi de alţi oameni:

 

"Viaţa continua, viaţa de dinainte, şi totuşi nu era aceeaşi. Exista aşteptarea dureroasă de mai multă ?Fiinţă?, o promisiune profund resimţită. Şi īn acelaşi timp forţe crescānd la infinit şi aspiraţia spre o angajare ? la ce?Această stare excepţională a durat toată ziua şi o parte din noapte. Ea m-a marcat definitiv. Trăisem ceea ce, de-a lungul veacurilor, au trăit şi au mărturisit oamenii care, o dată, la un moment dat īn viaţa lor au trăit o experienţă. Ea i-a lovit ca fulgerul şi i-a legat pentru totdeauna de curentul adevăratei vieţi. Sau, mai degrabă, ea le-a făcut perceptibilă sursa unei mari fericiri şi īn acelaşi timp suferinţa pe care o simţi cānd acest curent este īntrerupt. Dar este şi o experienţă inseparabilă a unui angajament pe calea interioară. Repetată apoi īn mai multe reprize, deşi cu mai puţină forţă, ea a continuat, mulţi ani mai tārziu, să servească de punct de reper pentru a indica, mie şi altora, direcţia justă de cunoaştere şi de lucrare. Tot ceea ce am īntālnit de atunci se orientează spre un pol precis. Faptul că Meister Eckhart a intrat atunci īn viaţa mea nu mai este de mirare. Nu mă mai despărţeam de tratatele şi de predicile lui. Conţinutul lor era un fel de ecou multiplu al marelui apel care răsunase īn mine. Şi astăzi īncă, este suficient să aud o frază din Meister Eckhart ca să mă simt din nou străbătut de un mare curent. Percepeam acelaşi ton, deşi pe alte registre, la Rilke, la Nietzsche şi mai ales la prima lectură a scrierilor budiste. Doctrina naturii lui Buddha, mereu prezentă īn fiecare om, mi-a părut imediat evidentă. Deja, la acel moment, o chestiune mă preocupa īn mod deosebit: Meister Eckhart, Lao Zī, Buddha, marea experienţă care i-a frapat, nu era ea oare fundamental aceeaşi?"

Extras din articolul - Biografie - Karlfried Graf Dürckheim

http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro



No feedback yet