De tine, de noi

 

Si mi-a fost dor de tine, de tot ce noi am fost odata

Caci de ti-am fost luna, tu mi-ai fost soare

Si miile de stele ne-au fost martori laolalta

Tesandu-ne a zorilor cununa, in lumina cerului inalta

 

Si-mi este dor de tine, de simtirea de alta data

De bucurie si de zambet, de imbratisare si de noaptea alba

De drumuri si carari indepartate, de lumi si mari parca demult uitate

De cuvinte, priviri si stari divine, in aura lunii invesmantate

 

Iar eu, nu mai eram, eram doar Noi

Traind eterna clipa de iubire in Doi

 

Dar un cuvant al tau a fost de ajuns si m-am trezit din vis, prezenta amagitoare

Si-ntampinata am fost de clipa prea putin induratoare

 

Dar unde esti tu dor, de tine si de Noi?

Unde sunt eu, pierduta acum in haul dintre noi

Iubire, simtire, menire, daruire

Traite toate-n gand, cuvant si trup, vrute au fost intru implinire

Dar stelele se adunau pe cer, in semn de despartire.

 

Adio dor, de tine si de noi, de tot ce-am crezut ca vom fi Noi.

Pas dupa pas, privirea-mi se ridica catre inainte

Si treaza sunt acum, si-un gand ciudat imi spune parca, ia aminte

La un alt drum, o alta cale

Imbratiseaza  lumina unei luni noi si a unui alt soare

Unindu-se etern sub a cerului binecuvantare.

Categories:

Tags:

Copile, nu-ti pierde curajul! Se apropie dimineata desavarsirii cand vei amesteca viata ta cu toata viata; Si vei cunoaste, in sfarsit menirea ta! (Rabindranath Tagore)

Cautare in blog

Abonare prin email

Loading

Pagina de Facebook

Facebook Pagelike Widget

 

Articole recente

error: Content is protected !!